Noutati / Stiri

10 Iulie 2007

Comunicat - Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

În şedinţa din 16 aprilie 2007, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite, a soluţionat un număr de 10 dosare în care au fost declarate recursuri în interesul legii, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pronunţându-se următoarele soluţii:

 

- prin decizia nr. XXIV, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

Pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, prevăzută în legea penală română în conţinutul art. 64 din Codul penal, se aplică în condiţiile art. 65 din acelaşi cod şi inculpaţilor cetăţeni străini.

 

- prin decizia nr. XXV, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

În cazul cererilor de liberare condiţionată formulate potrivit art. 59 şi 60 Cod penal pentru infracţiuni comise anterior adoptării Legii nr. 140/1996, fracţiunile din pedepsele aplicate ce trebuie executate sunt cele prevăzute de dispoziţiile legale mai sus arătate nemodificate prin actul normativ indicat.

 

- prin decizia nr. XXVI, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

În cauzele ce au ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 331-352 din Codul penal, precum şi alte infracţiuni săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de personalul militar al fostei Direcţii Generale a Penitenciarelor, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 293/2004:

a) şi înregistrate pe rolul instanţelor militare înaintea actului normativ menţionat, competenţa judecării lor revine instanţelor militare, în condiţiile art. 40 din Codul de procedură penală şi art. IX pct. 4 din Legea nr. 281/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală.

b) şi înregistrate pe rolul instanţelor ulterior intrării în vigoare a actului normativ menţionat, competenţa judecării lor revine instanţei civile.

 

- prin decizia nr. XXVII, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

Asistenţa juridică acordată în procesul penal unui inculpat sau învinuit de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată prin Legea nr. 255/2004, echivalează cu lipsa de apărare a acestuia.

 

- prin decizia nr. XXVIII, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

Hotărârea instanţei de fond prin care s-a dispus restituirea dosarului procurorului, în vederea refacerii actului de sesizare, în temeiul art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală, este supusă căii ordinare de atac a recursului într-un termen de trei zile, potrivit art. 332 alin. 4 din Codul de procedură penală.

 

- prin decizia nr. XXIX, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

În cazul respingerii cererii de înlocuire a măsurii internării medicale cu obligarea la tratament medical formulată de persoana internată, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia rămân în sarcina statului, potrivit art. 192 alin. 3 din Codul de procedură penală.

 

- prin decizia nr. XXX, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

Şi în situaţia cererii întemeiată pe dispoziţiile art. 449 din Codul de procedură penală, în caz de concurs de infracţiuni săvârşite de un inculpat minor, căruia i s-au aplicat, atât pedepse, cât şi măsuri educative acestea se contopesc conform art. 34 din Codul penal, în sensul aplicării sancţiunii rezultante celei mai grele.

 

- prin decizia nr. XXXI, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

1. Fapta de pătrundere, în orice mod, într-o locuinţă sau dependinţe ale acesteia, urmată de săvârşirea unei tâlhării constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal şi infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 21 lit. c din Codul penal.

2. Fapta de pătrundere, în orice mod, într-o curte sau într-un loc împrejmuit ce ţine de domiciliul persoanei, urmată de săvârşirea unei tâlhării constituie un concurs real între infracţiunea de violare de domiciliu prevăzută de art. 192 din Codul penal şi infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 din Codul penal, cu excepţia circumstanţei incriminată în art. 211 alin. 21  lit. c din Codul penal.

 

- prin decizia nr. XXXII, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

În aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 4 teza I din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, hotărârea Comisiei pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000 poate fi contestată la instanţa de contencios administrativ competentă, în termen de 30 zile de la comunicare conform textului de lege mai sus menţionat.

 

- prin decizia nr. XXXIII, admiţându-se recursul în interesul legii, s-a stabilit că:

În aplicarea dispoziţiilor art. 299 alin. 1 raportat la art. 297 alin. 2 teza finală din Codul de procedură civilă, recursul declarat împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate de instanţele de apel, prin care s-au anulat, în tot sau în parte, procedura urmată, precum şi hotărârea apelată, cu reţinerea cauzei spre judecare, cu excepţia cazului în care instanţa de apel a constatat propria sa competenţă, este inadmisibil.

 

Aceste hotărâri pot fi atacate cu recurs numai odată cu deciziile pronunţate asupra fondului, după judecarea cauzelor în apel.

 

După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea vor fi publicate în Monitorul Oficial, Partea I.

 

Purtător de cuvânt al

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Judecător Cristina Mădălina Buta