Noutati / Stiri

11 Octombrie 2011

Discursul Ministrului Justiţiei, intitulat -Impactul noilor coduri asupra sistemului judiciar-

Discursul Ministrului Justiţiei,

intitulat „Impactul noilor coduri asupra sistemului judiciar",

susţinut la conferinţa „Noutăţile introduse prin Codul Civil. Impactul asupra mediului de afaceri", organizată de Ţuca Zbârcea şi Asociaţii şi Mediafax

 

Doamnelor şi domnilor,

 

Doresc, în primul rând, să salut organizarea acestei Conferinţe şi să mulţumesc pentru invitaţia de a mă adresa dumneavoastră în deschidere.

Conferinţa este o iniţiativă privată a unei societăţi de avocaţi şi o agenţie de ştiri, ceea ce arată că Noul Cod Civil (NCC) captează interesul societăţii dincolo de sistemul judiciar.

De asemenea, aş dori să salut interesul presei de a dezbate şi prezenta NCC.

 

x

 

NCC va influenţa direct modul de structurare a raporturilor juridice şi indirect dezlegarea proceselor care vor decurge din acestea.

Noul Cod Penal va influenta modul in care procurorii îşi vor concepe tacticile şi strategiile anchetei, iar noile coduri de procedură vor influenţa direct modul de desfăşurare a proceselor.

Dezvoltând aplicarea principiului libertăţii de voinţă, NCC va oferi cadrul unei organizări mai flexibile a raporturilor civile, ceea ce, în teorie, ar trebui să conducă mai rar părţile spre tribunal.

În caz de diferend, părţile au ocazia să evite conflictul. Ele pot negocia chiar şi cauze de anulare/nulitate, reziliere, rezoluţiune a contractului, nu numai cauze de răspundere contractuală. În acest cadru, procesul de interpretare se simplifică, sarcina judecătorului devine relativ mai uşoară, şansele ca actul de justiţie să fie drept, mai mari.

NCC consacră acum în dreptul pozitiv o serie de instituţii construite anterior exclusiv pe cale doctrinară sau jurisprudenţială. În acest fel, NCC contribuie la consolidarea jurisprudenţei constante în anumite materii, cum sunt despăgubirile morale.

NCC atrage atenţia asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi oferă garanţii reale de respectare a dreptului la viaţa de familie, la viaţa privată, la intimitate.

NCC încearcă să ţină departe cetăţeanul de tribunal, dar performanţa profesiilor juridice este esenţială pentru atingerea acestui scop.

NCC va contribui în timp la scăderea volumului de activitate în instanţe.

NCC atribuie competenţe clare notarilor, simplificând zona necontencioasă în materii care, până acum, erau de competenţa exclusivă a instanţelor, cum ar fi divorţul, relaţiile dintre părinţi şi copii, dintre soţi, partajul de bunuri, autoritatea părintească, succesiunile, instanţele fiind astfel degrevate, ele rămânând investite doar în cadrul contencios propriu-zis şi numai dacă procedurile de negociere, mediere, arbitraj, eşuează.

Codurile de procedură au clarificat competenţele materiale şi teritoriale ale instanţelor, inclusiv în funcţie de calitatea persoanei, cu consecinţa evitării soluţiilor de declinare a competenţelor, regulatoare de competenţe, etc. Aceasta va contribui la celeritatea procedurilor.

În general, procedurile s-au simplificat şi au fost gândite pentru a asigura celeritatea şi jurisprudenţa unitară.

Procedurile privind întrebarea preliminară, judecata RIL- urilor sunt gândite pentru a ţine sub control practica neunitară.

Recunoaşterea vinovăţiei, amânarea pronunţării hotărârii penale, amânarea pronunţării pedepsei, reducerea pedepselor, reprezintă proceduri suple menite, deopotrivă, la educarea justiţiabililor şi reducerea costurilor judiciare.

Sancţiunile procesuale sunt menite să disciplineze conduita justiţiabililor, este stimulată participarea la actul de justiţie a notarilor, mediatorilor, consilierilor juridici.

Soluţionarea excepţiilor de procedură, regimul lor juridic este de natură să susţină celeritatea procedurilor şi să stimuleze buna credinţă în exerciţiul drepturilor procesuale de către participanţii la proces.

Încuviinţarea şi administrarea probelor se plasează ca regulă într-o fază preliminară, în camera de consiliu, asigurând omogenitatea şi celeritatea acesteia.

Judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară sunt instituţii noi, menite a valoriza drepturile fundamentale ale omului, principiul legalităţii şi respectului drepturilor umane.


xx

 

Toate aceste instituţii noi vor avea influenţe benefice asupra sistemului judiciar, asupra profesiilor juridice, incluzând aici şi magistratura, care, la urma urmei, este tot o profesie juridică.

Să nu uităm faptul că în statele de drept anglo-saxon nu poţi fi magistrat fără să ai în carieră ani buni de practică în profesiile juridice. Sunt state în care judecătorii se recrutează numai dintre cei mai buni avocaţi! În felul acesta se garantează din start că judecătorul are deja un patrimoniu individual care îi dă linişte, se bucură de respectul lumii juridice şi al societăţii, şi are mai multă grijă pentru a nu-şi periclita un renume şi o carieră deja împlinite.

Poate că în viitor ar trebui să începem să studiem atent legea şi practica acestor state în materie de organizare a magistraturii şi a profesiilor juridice.

 

xxx

 

Sarcina aplicării noilor coduri nu este uşoară şi reuşita ei oferă o şansă sistemului judiciar să se recredibilizeze mai mult.

Sistemul judiciar va fi credibil atunci când va reuşi să învingă corupţia, inclusiv din propriile rânduri, să ţină sub control violenţele şi să pună cu succes în aplicare noile coduri.

Avem încă cetăţeni care ne transmit un mesaj simplu: nu le pasă de lege, nu le e frică de lege!

Valul de violenţe recente, unele cu consecinţe grave sau chiar tragice, demonstrează acest lucru.

Nu am în vedere doar cazul recent de la Giurgiu, în care un cetăţean străin şi-a pierdut viaţa, ci seria de cazuri din ultimele luni în care cetăţeni români îşi văd drepturile încălcate de indivizi sau grupuri de indivizi care vor să impună o lege şi o justiţie paralelă în comunităţile locale.

Aceşti indivizi, aceste bande, numite generic "interlopi" şi proliferarea actelor lor reprezintă consecinţa directă a clemenţei judecătorilor.

Când procurorii aduc probe şi judecătorii le ignoră, nu se pierde doar un caz, ci se transmite opiniei publice un semnal că poţi să încalci legea şi să scapi nepedepsit.

Dacă magistraţii nu vor face legea de temut, vom fi consideraţi un stat eşuat.

În această ipoteză nu vom putea vorbi nici de investiţii corporatiste, nici de profesii juridice, nici de drepturi şi libertăţi respectate, ce să mai vorbim de bunăstare cinstită.

Economia, justiţia, drepturile şi libertăţile vor fi preluate de "instituţia interlopului".

Astăzi interlopul parazitează societatea, mâine îi poate dicta. Astăzi el cere taxa de protecţie "buticarilor", mâine va cere acţiuni la firme de avocaţi, sau de notari, sau va vrea să aibă judecători în portofel ... Şi nu o să-i puteţi refuza, pentru că vor ameninţa cu forţa, iar dacă justiţia nu este mai puternică decât forţa lor, vă va fi frica să-i refuzaţi.

Dacă nu intervenim acum, flagelul se poate extinde şi va fi mult mai greu de eradicat mai târziu.

Aceste fenomene s-au petrecut în alte state europene, care au avut din greu de luptat cu structuri mafiote lăsate să crească nestingherite.

O condiţie pentru ca forţa justiţiei să fie eficientă este eradicarea completă a corupţiei din sistemul judiciar, indiferent cât de înaltă este.

Iar aceasta este sarcina sistemului însuşi, care trebuie să se auto-protejeze, prin Consiliul Superior al Magistraturii, prin Inspecţia Judiciară, prin Parchet.

 

iv

 

Este adevărat, avem un minister numit al „Justiţiei", deşi nu are nici un control asupra sistemului, şi un consiliu numit doar al „Magistraturii", deşi deţine de drept şi de fapt toate frâiele sistemului judiciar şi ale Justiţiei.

Conform atribuţiilor legale, Consiliul Superior al Magistraturii este în fapt un Consiliul Superior al Magistraturii şi Justiţiei şi trebuie să facă mai repede ordine în sistemul judiciar şi în Justiţie!

Iată, CSM va dezbate şi probabil adopta astăzi propunerea de eliminare a pensiei de serviciu în anumite cazuri de corupţie. Este un mare pas înainte faţă de poziţia anterior exprimată la dezbaterea proiectului privind răspunderea disciplinară.

Un alt pas ar fi continuarea demersului început prin petiţia celor 400 de judecători în 2010, sprijinită la acel moment de unii dintre actualii membri ai CSM.

Implementarea codurilor depinde şi de modul în care aceste probleme sunt abordate de către sistemul judiciar.

Cum spuneam, aplicarea lor reprezintă nu numai o provocare, ci şi o oportunitate pentru sistemul judiciar.

Codurile pot avea efecte benefice asupra sistemului, dar activarea acestor efecte stă în primul rând în puterea magistraţilor şi a conducerii lor.

 

Vă mulţumesc pentru atenţie.

 

Cătălin Predoiu

Ministrul Justiţiei