Noutati / Stiri

22 Aprilie 2013

ICCJ. Constatarea caracterului abuziv al unor clauze din contractele încheiate cu consumatorii. Nulitate absolută sau nulitate relativă?

 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, deşi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori nu prevede ca sancţiune anularea clauzelor cu caracter abuziv, ci inopozabilitatea (sau ineficacitatea) acestora în raport cu consumatorul, regimul juridic al acestei sancţiuni este identic cu cel al nulităţii absolute. Astfel, consecinţa constatării caracterului abuziv al unor clauze este echivalentă cu constatarea nulităţii absolute a acestora, nefiind aplicabilă sancţiunea existentă în cazul nulităţii relative, şi anume anularea clauzei respective. Înalta Curte a mai precizat că, în ceea ce priveşte natura interesului protejat, norma respectivă ocroteşte un interes general, si nu unul individual, fiind evident faptul că legea ocroteşte o categorie generică, aceea a consumatorilor, şi nu o persoană particulară. În acest sens, Legea nr. 193/2000 nu reprezintă decât transpunerea în legislaţia românească a Directivei nr. 93/13/CEE, ale cărei dispoziţii, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene de Justiţie, sunt de ordine publică. În consecinţă, neputând fi vorba de o nulitate relativă, ci de nulitate absolută, care poate fi invocată oricând, dreptul la acţiune al reclamanţilor nu poate fi apreciat ca prescris. (Decizia nr. 686 din data de 21 februarie 2013 pronunțată în recurs de Secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație şi Justiție având ca obiect constatarea nulităţii absolute a unor clauze dintr-un contract de credit bancar).


Juridice.ro