Noutati / Stiri

17 Februarie 2014

Interviul acordat de domnul av. dr. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., entităţilor partenere

 

INTERVIU

acordat de domnul av. dr. Gheorghe Florea, Preşedintele U.N.B.R., entităţilor partenere


1.

Întrebare: In calitate de presedinte al UNBR, cred ca ati luat cunostint de forfota provocata in lumea avocaturii cu privire la publicitatea formelor de exercitare a profesiie ca urmare a deciziei Consiliului UNBR de la sfarsitul anului trecut. De ce a fost nevoie acum de aceste modificari, dupa ce, in 2009, printr-o decizie interpretativa, s-au fixat reperele libertatii exercitarii dreptului la publicitate profesionala ?


Răspuns: Am constatat ca exista un interes particular cu privire la aceasta categorie de reglementari, deşi deciziei Consiliului U.N.B.R. cuprinde si alte reglementări survenite sau modificate, de real interes pentru profesia de avocat. Atât în spaţiul public cât şi în mediul profesional se implică toţi actorii din sfera marketingului profesiei de avocat. Se exprimă fie prejudecăţi nejustificate ce vizează incapacitatea profesiei de autoreglementare, fie neîncrederea în capacitatea organelor profesionale competente, potrivit legii, să intervină şi să aplice corect prevederile normative în materie, faţă de situaţia anterioară când s-ar fi asistat pasiv şi complice la încălcarea regulilor preexistente. Există o reţinere „nejustificată încă" a agenţilor economici, a specialiştilor, a entităţilor profesionale în iniţierea şi desfăşurarea efectivă a activităţile specifice exercitării dreptului consacrat de art. 48 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Am informaţii că s-a ajuns până acolo încât s-ar fi eliminat din conţinutul site-ului de prezentare a entităţii profesionale menţiunile privind profesia anterioară a avocaţilor deşi există un drept legal recunoscut avocatului de a desfăşura publicitatea de informare dar şi obligaţia legală de a nu folosi mijloace de reclamă sau de publicitate în scopul dobândirii clientelei prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei, consacrat încă de la intrarea în vigoare a legii. Este certă înţelegerea incorectă a sensului modificărilor ce vizează exclusiv publicitatea profesională incorectă, care incită la încălcarea regulilor impuse de materia conflictului de interese, la care se referă, în realitate, interdicţia dezvăluirii profesiei anterioare a avocatului în scopul publicitar al atragerii de clientelă în perimetrul profesiei exercitată anterior, fără respectarea legii, în ansamblul ei.

Sunt frecvente cazurile în care sunt „descoperite" şi criticate reglementări care sunt în vigoare din ianuarie 2005, nu s-au modificat prin hotărârea Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013 şi care sunt prezentate drept „reglementări nou introduse!". Se pare că reglementările în discuţie au fost ignorate sau au rămas indiferente celor care „critică" fără a examina cu atenţie dispoziţiile normative supuse criticii şi dispoziţiile Statutului profesiei de avocat, în ansamblul lor.

A fost nevoie de publicarea pe site-ul www.unbr.ro a unui tabel comparativ al reglementărilor preexistente, în vigoare din 2005 şi a celor survenite în realitate, deoarece se preiau necritic mesaje ce vizează mai degrabă denigrarea organelor profesiei de avocat sau a profesiei în ansamblul său.

Nu s-au modificat politicile profesionale care din 2001 şi până în prezent sunt subordonate dezideratului dezvoltării şi promovării serviciilor profesionale ale avocaţilor. Avocaţii îşi desfăşoară activitatea în piaţa serviciilor profesionale de consultanţă şi asistenţă juridică, în cadrul căreia, sunt expuşi comunicării şi trebuie să comunice. Inerent, comportamentul în piaţă, inclusiv al entităţilor din care avocatul face parte şi calitatea serviciilor profesionale sunt supuse aprecierilor, criticilor. Este de esenţa concurenţei profesionale oneste această situaţie. Este firească măsurarea calităţii serviciilor oferite de avocaţi prin rezultate profesionale care sunt aduse la cunoştinţa publicului cu onestitatea impusă de demnitatea profesiei. Gradul de informare a participanţilor din piaţă influenţează luarea deciziilor de către consumatorii de servicii juridice, dar interesele legitime ale acestora, subordonate nevoilor proprii, se impun a fi ocrotite, potrivit legii. În condiţiile unei specializări tot mai stricte a profesiei şi a multiplicării numerice a avocaţilor, publicitatea profesiei nu poate fi distorsionată prin reglementări făcute cu acest scop.

Împrejurarea că decizia interpretativă din 2009 a fost transpusă în completarea modificărilor aduse Statutului profesiei de avocat, demonstrează că situaţia creată prin aplicarea corectă a limitelor publicităţii profesionale prevăzute în această decizie, în contextul existenţei normelor statutare adoptate încă din anul 2001, a fost benefică evoluţiei profesiei de avocat.

Au existat şi derapaje, exagerări şi, mai ales, o ineficienţă şi lipsă de reacţie a organelor profesiei competente să intervină cu echilibrul impus de protecţia legală a drepturilor şi intereselor în conflict. Astfel de situaţii, agravate în contextul unei crize economice profunde care a afectat în mod diferenţiat cei aproximativ 30 de mii de avocaţi au determinat reprezentanţii legali ai acestora să adopte reglementări care vizează sancţionarea comportamentelor ce depăşesc limita drepturilor conferite de lege. Într-o profesie reglementată, în lipsa unor dispoziţii exprese incluse în codul său propriu de conduită profesională, organele profesiei au fost puse frecvent în situaţia de a nu dispune de instrumente normative pentru intervenţia promptă în cazul în care publicitatea agresivă, incorectă, a pus în discuţie demnitatea şi încrederea în întreg Corpul profesional. Este cazul racolării directe sau indirecte, prin publicitate contrară principiilor de bază ale profesiei, a victimelor accidentelor sau a moştenitorilor acestora, în situaţia şi în circumstanţele în care sunt în imposibilitatea de a alege un avocat, a publicării unor materiale cu conţinut publicitar în publicaţii care se referă la ocupaţii ce lezează demnitatea profesiei de avocat sau bunele moravuri, promiterea obţinerii unor rezultate profesionale bazate pe situaţii ce încalcă regulile conflictului de interese, asocierea numelui profesional al entităţilor profesionale de avocaţi cu operatori economici a căror prezentare în spaţiul virtual, prin asociere cu profesia de avocat, lezează demnitatea profesiei, etc.

S-a apreciat că este cazul ca reglementările să fie parţial modificate sau completate, după 9 ani de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de avocat adoptat de Consiliul U.N.B.R. la 25 septembrie 2004 (M.Of. nr. 45/13 ianuarie 2005 ). În condiţiile în care majoritatea reglementărilor adoptate în 2004 au rămas în vigoare iar prevederile art. 48 din Legea nr. 51/1995 nu s-au modificat, evoluţia înregistrată în domeniul publicităţii în general, în marketingul profesional în special, evoluţia reglementărilor în materie în spaţiul european a impus adoptarea modificărilor în discuţie.

 

 

2.

Întrebare: Apreciaţi că modificările adoptate aduc schimbări radicale cu privire la publicitatea profesională ?


Răspuns: Nu este cazul să se exagereze. Nu neg, posibilitatea ca modificările intervenite să fie apreciate insuficient de clare prin ele însele, lipsite de previzibilitatea rezonabilă impusă de exigenţele din materia tehnicii legislative, dacă ele sunt analizate desprinse din contextul normativ general al Legii nr. 51/1995, al Statutului profesiei de avocat şi al Codului deontologic. Lucrurile, sub acest aspect, se clarifică, în timp. Pentru a asigura securitatea dreptului entităţilor profesionale la realizarea publicităţii profesionale şi pentru a se oferi garanţii şi instrumente practice prin care să se evite abuzurile, Comisia Permanentă a U.N.B.R. din 31 ianuarie 2014 a luat măsura iniţierii elaborării unui ghid de bune practici în materie. În condiţiile în care există tendinţa unor interpretări exagerate, care neagă aplicarea regulilor de bază permise de deontologia profesională, nemodificată în timp, în materia publicităţii profesionale şi care împrumută opiniile unor „comunicatori" care neagă existenţa unor limite legale a dreptului la publicitate profesională în numele unor practici aplicabile într-un alt sistem normativ, în alte spaţii culturale, sub pretextul inerentei globalizări ce funcţionează şi în domeniul juridic, un astfel de instrument de lucru este benefic.

Pe baza reglementărilor existente prealabil hotărârii din 14 decembrie 2013, publicitatea agresivă, indecenţa publicităţii autolaudative, publicitatea înşelătoare ori practicile de publicitate care încalcă regulile prevăzute la art. 175 - 179 din Statutul profesiei de avocat, puteau să fie sesizate, verificate şi eventual sancţionate, corespunzător, de organele profesiei. Exemplific cu prevederile art. 8 din Statutul profesie de avocat care consacră datoria avocatului de a păstra secretul profesional cu privire la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, în condiţiile în care secretul profesional este de ordine publică, avocatul nu poate fi obligat în nicio circumstanţă şi de către nicio persoană să divulge secretul profesional şi nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său, deoarece obligaţia de a păstra secretul profesional este absolută şi nelimitată în timp.

Invocarea inexistenţei unor reglementări precise şi clare privind fapte de natura celor care în prezent sunt interzise şi sancţionate exclusiv dacă se folosesc în scop de realizare a publicităţii prin promovare, nu mai poate fi făcută în prezent pentru justificarea nesoluţionării sesizărilor, ori pentru inacţiunea în faţa atacurilor violente, inclusiv prin publicitate agresivă, făcute la adresa demnităţii profesiei şi a prestigiului Corpului profesional în ansamblul său.

Delimitarea publicităţii ce vizează promovarea profesiei în ansamblul său de publicitatea formelor de exercitare a profesiei şi reglementarea potrivită căreia barourile, U.N.B.R. şi organele profesie nu răspund pentru opinia sau activitatea avocatului reflectată în mijloacele de comunicare în masă au menirea de a întări rolul avocatului ca formator de opinie, dar şi responsabilitatea sa. Acest rol nu poate fi negat în orice societate democratică. Prudenţa, capacitatea de discernământ, echilibrul pe care se bazează încrederea că astfel de reglementări pot fi corect înţelese şi aplicate, reprezintă garanţia că publicitatea formelor de exercitare a profesiei se va dezvolta spre beneficiul Corpului profesional al avocaţilor în ansamblul său. Dacă publicitatea va fi realizată cu demnitate şi prudenţă, va respecta strict secretul profesional şi, mai ales, va fi veridică sunt convins că efectul modificărilor recent adoptate va fi benefic.

 

 

3.

Întrebare: Sunt opinii potrivit cărora revistele de specialitate în care se face publicitate profesională ar trebui să fie precis inventariate.


Răspuns: Materialul documentar care a stat la baza modificărilor reglementărilor a fost dat publicităţii şi înainte de adoptarea modificărilor şi ulterior. Şi în prezent el poate fi consultat pe site-ul www.unbr.ro

Din cuprinsul acestuia, rezultă reglementările preexistente modificărilor, printre care se identifică şi Decizia nr. 523/2009 cu caracter interpretativ privind limitele publicităţii profesionale. Decizia face vorbire expres despre „reviste sau alte publicaţii de specialitate". Aplicarea deciziei nu a semnificat atestarea unor astfel de reviste sau publicaţii de organele profesiei de avocat. În consecinţă, problema este falsă deoarece piaţa publicaţiilor în discuţie le conferă sau nu caracteristici ce le diferenţiază de alte publicaţii.

 


4.

Întrebare: Sunt numeroase intervenţii în spaţiul public prin care se reproşează insuficienţa materialului documentar folosit la elaborarea şi adoptarea modificărilor în discuţie. Ce părere aveţi ?

 

Răspuns: De principiu, organele profesiei nu pot fi implicate în dispute care, în spaţiul public, se angajează în jurul unor opinii, prezumate ca fiind responsabile.

Sursele normative de inspiraţie a modificărilor au fost indicate, iar numeroase modificări sunt reproduceri ale unor reglementări existente în legislaţia unor state europene, adeseori invocate de cei care au încălcat regulile, ca exemple de reglementare pozitivă a cărei inexistenţă în reglementarea internă nu ar justifica intervenţia organelor profesiei pentru sancţionarea unor practici vădit abuzive. Un membru marcant al conducerii profesiei a subliniat corect că atâta vreme cât aparţinem spaţiului cultural european avem şi obligaţia de a respecta instituţii şi reglementări cu care intrăm în contact, dar şi obligaţia de a ne şi consolida identitatea şi valorile definitorii ale profesiei de avocat prin raportare la sisteme de referinţă cu care reglementarea naţională este compatibilă, distingând între circulaţia ideilor şi împrumutul unor „forme" fără corelări în reglementările instituţionale de fond cu riscul unui „transplant" care poate aduce sfârşitul ! Sunt întrutotul de acord cu un astfel de mesaj.

În elaborarea ghidului de bune practici în materie, vom conlucra cu consultanţi de specialitate se vor clarifica eventuale aspecte ce ţin de activităţile specifice profesiilor din domeniul relaţiilor publice, ori de ştiinţa comunicării. Nu avem pretenţia că depozităm adevărul absolut. Sunt convins că reacţii documentate şi clarificatoare ale celor invitaţi să conlucreze instituţional pentru realizarea acestui ghid sunt de preferat situaţiilor în care reaua-credinţă a minorităţii ori a pretinşilor specialişti poate deveni instrument de manipulare a majorităţii.

 

 

5.

Întrebare: Ce mai aveţi de adăugat ?


Răspuns: Am convingerea că avocaţii dedicaţi profesiei, maturi şi responsabili, nu privesc cu ostilitate modificările intervenite, a căror necesitate s-a impus. Concluzia este împărtăşită de toţi actorii de bună-credinţă implicaţi în fenomenul publicităţii profesionale, inclusiv de agenţi economici specializaţi. Majoritatea entităţilor cu care U.N.B.R. conlucrează pentru promovarea profesiei de avocat în ansamblul său, ne-au sprijinit şi ne sprijină.

Am făcut permanent apel la toleranţă şi echilibru pe care organele profesiei trebuie să le manifeste.

Nu pot să înţeleg atacurile incorecte la adresa organelor profesiei şi a profesiei în ansamblul său făcute de formatori de opinie, coautori la textele în prezent în vigoare din Statutul profesiei de avocat. Spre exemplu, reglementările privind concurenţa profesională, astfel cum acestea sunt prevăzute în prezent la art. 175 - art. 179 din Statutul profesiei de avocat sunt redactate cu consultanţa de specialitate a unui reputat cadru didactic universitar, avocat de prestigiu. Interpretarea tuturor dispoziţiilor normative care au modificat parţial sau au completat, prevederile din Statutul profesiei de avocat la care acesta a conlucrat, nu se poate face decât în sensul că publicitatea profesională trebuie să se realizeze şi este astfel reglementată încât să nu permită incidenţa prevederilor art. 178 din Statutul profesiei de avocat.

Este exclusă astfel o reglementare făcută „cu dedicaţie", „pentru păstrarea structurii de oligopol" a pieţei serviciilor profesionale avocaţiale, astfel cum se pretinde într-o intervenţie publică.

Actele şi lucrările şedinţei Consiliului U.N.B.R. din 14 decembrie 2013 reflectă votul unanim al celor 109 membri ai Consiliului U.N.B.R. (dintre care 42 de decani, membri de drept) cu privire la ansamblul reglementărilor adoptate, dar şi voinţa ca funcţia preventivă a unor astfel de reglementări să fie decisivă iar reglementările în vigoare să fie aplicate unitar !

Sper ca proiectul U.N.B.R. de realizare gratuită a publicităţii profesionale de către oricare avocat interesat prin platforma informatică a U.N.B.R. în curs de realizare, accesibilă exclusiv avocaţilor înscrişi în tabloul naţional, actualizat de fiecare barou, în prezent accesibil de pe site-urile Uniunii Naţionale a Barourilor din România (http://unbr.ro/), Consiliului Superior al Magistraturii (http://www.csm1909.ro/) şi Ministerului Justiţiei (http://www.just.ro/), la început cel puţin sub aspectul publicităţii de informare avută în vedere de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, să corespundă intereselor tuturor avocaţilor, să reducă costurile publicităţii pe care, inerent, fiecare entitate profesională trebuie să o facă.

În condiţiile în care revolta faptelor faţă de reglementările existente din 2001, a demonstrat că publicitatea profesională trebuie să se dezvolte şi trebuie încurajată publicitatea care respectă demnitatea profesiei de avocat, făcută în scopul dobândirii/păstrării clientelei.

 

Vă mulţumesc !

av. dr. Gheorghe Florea