Noutati / Stiri

13 Mai 2014

Despre NUP-uri, SUP-uri și clasări în cazul avocaturii clandestine


Considerațiile de față au fost inspirate din practica neunitară a parchetelor și instanțelor din raza teritorială a Tribunalului Dolj din spețe care privesc tragerea la răspundere penală a celor care practică fără drept profesia de avocat.

 

Prin ordonanța atacată s-a confirmat ordonanța cu nr.521/P/2010 din 04.03.2014 a Parchetului de pe langă Judecătoria Calafat prin care s-a dispus față de învinuitul Gioancă Bobby clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută și pedepsită de art.26 din Legea nr.51/1995 și art.348 C.pen., considerându-se în mod neoportun că faptele persoanei cercetate nu realizează din punct de vedere subiectiv conținutul infracțiunii pentru care a fost începută urmărirea penală întrucât nu a fost săvârșită cu vinovația prevăzută de lege .

 

Considerăm ordonanța atacată ca fiind ofensatoare de-a dreptul, la cinci pagini de argumente pro causa, ni se răspunde sec, superficial și modest pe câteva rânduri " în condițiile unei practici neunitare și cvasiunanime în a aprecia că persoanele afiliate ca membri în cadrul UNBR-Baroul București nu pot fi considerate ca exercitând fără drept profesia de avocat" . Putem considera că nu există o convingere, un raționament propriu în redactarea ordonanței, ci doar prevalarea de practică neunitară. Dar sistemul de drept românesc nu se întemeiaza pe precedent, iar practica judiciară e izvor de drept. Ultimele tentative de perfecționare a sistemului nostru judiciar converg spre înlăturarea unei practici neunitare, nu doar la nivel județean, ci național și european.

 

O explicație a nemotivării ordonanței este și aceea că nu s-au studiat toate actele de la dosarul cauzei. Altminteri s-ar fi observat vechea condamnare a lui Gioancă Bobby și s-ar fi făcut vorbire de ea, astfel încât nu s-ar mai fi considerat că persoana cercetată a acționat având reprezentarea subiectivă că activitatea sa se circumscrie cadrului legal de inființare a formei de asociere al cărui membru este." .

 

E unanim cunoscut că în pretoriul Parchetului de pe langă Judecătoria Craiova, s-a înființat un Barou intitulat Baroul Dolj UNBR, având decan pe notoriul Nicola Marius, persoana față de care s-au formulat nenumărate plângeri penale fără niciun rezultat. Gioancă Bobby face parte din acest Barou, nu din Baroul București, șsa cum, în mod eronat, s-a reținut în ordonanță.

 

Cu un evident dispreț față de legile statului român, o șleahtă de infractori au pus la cale o afacere veroasă și au ramas nepedepsiți, deși s-a ajuns la forme grotești de manifestare a acestor fapte prin crearea unui site pe internet, prin popularizarea fără scrupule a activităților pseudoavocațiale, fapte reprobabile ce nu fac decât să caricaturizeze sistemul judiciar național și, în particular, instituțiile pasive ale statului.

 

Ei bine, salvarea acestor infractori (printre care Gioancă Bobby are antecedente penale pentru același gen de fapte) este o prioritate pentru justiția doljeană, iar Baroul Dolj nu are o explicație de dat membrilor săi consternați și nici populației indignate care vine să se plangă dupa ce este înșelată de acești escroci. Să fie ordin, cârdașie, neputință, toleranță, ignoranță?

 

În condițiile în care instituțiile statului din județul nostru nu fac nimic pentru a ne proteja, nu avem decât să ne facem dreptate singuri, situație în care vă rugăm să nu interveniți, folosind în mod judicios prețiosul timp pentru redactarea de nup-uri și sup-uri salvatoare pentru infractori inveterați.

Asa cum distinșii magistrați pretind respect din partea avocaților, relația inversă e la fel de valabilă, iar în acest caz nu se manifestă deloc.

 

În absența unui efort de jurisdicție (de esența acestei înalte misiuni), ofrandele de nup-uri si sup-uri și mai nou clasări ale parchetelor doljene acordate celor ce uzurpează nobila noastră profesie dezvăluie doar trista si inacceptabila strădanie de simulare a urmăririi penale perpetuate cu o soluție anticipată.

 

Soluțiile stereotipe adoptate în cauzele ce îi vizează pe pseudo-avocații din județul Dolj sunt o manifestare care descalifică ireductibil membrii Parchetelor doljene. Acest lucru este de o gravitate nemărginită în condițiile în care bunul mers al justiției a ajuns să fie afectat din ce în ce mai mult de astfel de indivizi.

 

Lipsa unor cercetări efective a activităților oculte ale acestora , atribut de esența justiției în orice sistem de drept nu face decât să creeze un precedent periculos de care să profite alți indivizi cu potențial infracțional și să știrbească autoritatea Ministerului Public. Oricum vă asigurăm că de lipsa de reacție a tuturor procurorilor ce au anchetat dosarele de exercitare fără drept a unei profesii sau activități , acești impostori se amuză chiar mai mult decât de încercările eșuate ale Baroului Dolj de a-i deferi justiției.

 

Este de prisos să mai adaugăm detaliat numărul soluțiilor defavorabile avocaturii clandestine în restul țării, însă din manifestările decizionale ale Parchetelor doljene rezultă că se nesocotește funcția de jurisdicție, comportându-se ca un colac de salvare pentru uzurpatorii profesiei noastre.
Deși am depus în dosarele inițiate de noi practica judiciara de condamnare, inclusiv a iniațiorului acestei structuri fariseice "Baroul Constituțional" , Parchetele doljene nu trimit dosarele în instanță păstrând meteahna paguboasă de a-i face scăpați și a le da posibilitatea de a păcăli lumea în continuare.

 

Din această perspectivă, refuzul de trimitere în judecată a infractorilor, epuizând întreg raționamentul judiciar, reprezintă o manifestare particulară a procurorilor doljeni de denegare de dreptate și de preocupare măruntă pentru operațiuni de raportare statistică privind numărul de dosare soluționate.

 

E în raționamentul Parchetului de pe lăngâ Judecătoria Calafat o scolastică a sustragerii de la răspunderea penală a acestor impostori, chiar atunci când ea se impune în mod evident, ca și cum justiția nu ar avea menirea de a fi factor de armonie socială, ci dimpotrivă, de disoluție a încercărilor de reașezare a justiției românești pe baze moderne, europene. Pentru că trebuie să se conștientizeze faptul că miza demersurilor întreprinse de Baroul Dolj o reprezintă existența în sine a unei instituții ce asigură venituri substanțiale la bugetul de stat, cei mai mulți dintre avocații doljeni trudind din greu pentru a-și onora dările, în timp ce membrii așa-zisului Barou UNBR nu plătesc nicio contribuție publică, săvârșind în mod manifest, evident și tolerat infracțiuni de evaziune fiscal, fals în înscrisuri sub semnatură privată, pe lângă exercitarea fără drept a unei profesii sau activități .

 

Practic această ordonanța, corolarul a trei ani de urmărire penală-timp socotit probabil necesar în vederea cristalizării practicii, spicuiește dintr-o rezoluție mai veche din 28.11.2013 (dosarul nr.1331/P/2012 Parchetul de pe langă Judecătoria Calafat) a aceluiași prim-procuror, care se prevalează de practica neunitară de netrimitere în judecată a persoanelor cercetate în cazuri similare și consideră că activitățile lui Gioancă Bobby se circumscriu oarecum profesiei de avocat, iar normele din Codul penal și Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, modificată și completată de Legea nr.255/2004, sunt - cităm „imprevizibile și inaccesibile".
În susținere, se invocă jurisprudența CEDO (Hotărârea Rotaru contra României și Sunday Times contra Marii Britanii) ce statuează că în aplicarea principiului legalității potrivit cu care legea prevede care fapte constituie infracțiuni, pedepsele si măsurile ce se pot lua în cazul săvârsirii acestor fapte, trebuie să se stabilească dacă fapta este prevăzută de legea penală, insa potrivit condițiilor stabilite pe baza unei jurisprudențe constante, aceasta trebuie să fie accesibilă și previzibilă .

 

Se acceptă faptul că sub aspectul condiției accesibilității nu se pune la îndoială faptul că Legea nr.51/1995 are un caracter accesibil, atâta vreme cât poate fi consultată de destinatari, inclusiv de către învinuit.

 

Problema, în accepțiunea organului de urmărire penală, apare în ceea ce privește cea de-a doua condiție cea a previzibilității, practica CEDO statuând că îndeplinirea acestei condiții presupune ca dreptul scris sau jurisprudent să aibă suficientă precizie și claritate pentru a permite destinatarilor ei să o înțeleagă și să își dea seama că li se adresează, iar în cazul în care textul normativ nu este suficient de clar și precis, se acceptă că o jurisprudență constantă ce dă o anumită interpretare acelei dispoziții normative poate cenzura această deficiență.

 

În fața unei practici neunitare vizând persoanele cercetate în cazuri similare, autoritățile judiciare dispunând soluții de neurmărire sau de netrimitere în judecată, menținute prin hotărâri judecătorești definitive, învinuitul și-a creat convingerea că activitățile pe care le desfășoară sunt legale, având credința că acționează în limitele legii.

 

Nimic mai neadevarat! Ce a omis să spună sau nu a știut organul de urmărire penală este că învinuitului Gioancă Bobby i s-a mai aplicat pentru aceeași faptă o sancțiune cu caracter administrativ în cuantum de 1000 lei prin ordonanța din 07.03.2013 - Dosar nr.1140/P/2011, confirmată prin ordonanța din 17.04.2013 a Primului-Procuror al Parchetului de pe langă Judecătoria Craiova și menținută prin Sentința Penală nr.3521/29.10.2013 a Judecătoriei Craiova, considerându-se că învinuitul a comis cu intenție directă infracțiunea sus-menționată prin exercitarea mai multor activități specifice avocaților cu încălcarea Legii nr.51/1995, acțiuni care au pus în pericol actul de justiție. Din motivarea hotărârii judecătorești: "învinuitul Gioancă Bobby nu este decât unul dintre multele persoane credule, care fără a aprofunda domeniul juridic, au căutat să obțină ușor un loc de muncă într-unul din așa zisele barouri alternative. Apărările prezentate de el în dosar nu fac decât să sublinieze lipsa cunoștințelor juridice ale acestuia, dată fiind lipsa de pregătire în exercitarea profesiei de avocat, condițiile impuse de Legea nr.51/1995, fiind tocmai pentru a se evita pe cât posibil astfel de situații. Procurorul, în mod corect, a apreciat că nu se impune trimiterea în judecată a învinuitului, ci aplicarea unei amenzi administrative în cuantum maxim pentru a-l face să conștientizeze urmările faptei sale și să înceteze pentru viitor practicarea acestei profesii".

 

Și atunci, în cazul lui, unde este convingerea că activitățile pe care le desfașoară sunt legale și credința că acționează în limitele legii?

 

Or, Gioancă Bobby nu numai că nu s-a conformat, ci chiar a jubilat, iar când a mai primit și ordonanța pe care o atacăm noi, probabil că a făcut apologia practicii neunitare și cauta prozeliți !
Firesc, normal și legal totodata este ca sancțiunile penale să se aplice progresiv, ca astfel să fie îndeplinit rolul punitiv sancționator si coercitiv al legii, deci dacă o data i s-a aplicat o sancțiune cu caracter administrativ, pentru faptele penale viitoare pedeapsa nu va mai fi atât de blândă, ci mai aspră , lucru care nu s-a întâmplat în ceea ce-l privește pe Gioancă Bobby.

 

În mod evident la Judecătoria Calafat (unde față de acesta se folosește diminutivul Bobiță) și la Parchetul de pe lângă Judecatoria Calafat, unde acesta este primit să asiste și să reprezinte clienți, nu se vrea să se cunoască recursul în interesul legii care statuează că „ în cadrul procesului penal asistența juridică acordată unui inculpat sau învinuit de către o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condițiile Legii nr.51/1995, modificată și completată prin Legea nr.255/2004 , echivalează cu lipsa de apărare și atrage, în conformitate cu dispozițiile art.197, alin.2 și alin. 4 teza finală din Codul de Procedură penală , nulitatea absolută a actului procesual îndeplinit." -decizia nr. 27/16.04.2007 I.C.C.J.

 

Se face întru totul abstracție de hotărârea judecătorească (sentința penală nr.538/05/04.2012 a Judecatoriei Deva, rămasă definitivă prin respingerea recursului de către Curtea de Apel Alba-Iulia) ce pune capăt aventurii juridice a inițiatorului unor astfel de practici Pompiliu Bota, sentința care cuprinde inclusiv istoricul Baroului înființat de Bota, arătându-se că, „spre deosebire de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) structura tradițională, UNBR - structura Bota, s-a auto-creat prin hotărârea membrilor, iar actele care atestă luarea acestei hotărâri nu au fost supuse nici unei autorizații. Baroul Bota a luat ființă în urma constituirii unor asociații, care printre altele aveau ca obiect de activitate inclusiv înființarea de barouri. În instanță, termenul a scăpat judecătorului, astfel că s-a dat acordul de constituire, revenindu-se apoi asupra deciziei, când situația a devenit de-a dreptul interesantă. Cazul a fost îndelung mediatizat și discutat, iar Pompiliu Bota a fost condamnat inclusiv la închisoare cu suspendare. Legea nr.3/1948 nu a desființat avocatura, ci doar a schimbat denumirea Asociației Profesionale a Avocaților în Colegiul de Avocați din România. Niciodată avocatura nu s-a desființat în România, ci s-a schimbat denumirea, nu ei au inventat Barourile. Colegiile de Avocați au devenit, după Revoluție, Barouri, dar dacă redenumim o instituție nu înseamnă că am desființat-o.

 

De asemenea, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Calafat este într-o mare eroare în ceea ce privește condamnările persoanelor ce practică avocatura clandestin, afirmând că doar Pompiliu Bota a fost condamnat. Baroul Dolj recomandă doamnei prim-procuror măcar lecturarea dacă nu și înțelegerea următoarelor:

 

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov cu numarul X/P/2008 din data de 27.10.2008 s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului BS pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută și pedepsită de art. 281 C.p. rap. la art. 25 din Legea nr. 51/1995.
„În drept, fapta inculpatului BS care în dosarul Judecătoriei Brașov nr.2085/2005 a îndeplinit activități specifice avocaturii (art. 3 lit. b din Legea nr.51/1995), fără a avea calitatea de avocat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a unei profesii prevăzută și pedepsită de art. 281 C.p. rap. la art. 25 din Legea nr. 51/1995.

 

Ca urmare, în art. 281 C.p. rap. la art. 25 din Legea nr. 51/1995, inculpatul va fi condamnat la pedeapsa amenzii penale de 10.000 lei pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat.

 

Prin rechizitoriul emis la data de 03.10.2006 în Dosarul nr. 6796/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpaţilor H.M.V. şi K.T. pentru săvârşirea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii, prev. şi ped. de art. 281 din C.pen. rap. la art. 25 din Legea nr.51/1995. Este pe deplin dovedită, întruneşte toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi a fost săvârşită de inculpaţi în formă continuată, considerente pentru care instanţa -Judecatoria Zimnicea - i-a condamnat, prin Sentinta penală nr.79, pronunțată în ședința din 3 iulie 2009, pe Marcel Vasile Holunga și pe Tiberiu Kovacs, la 10 luni de inchisoare pentru săvârșirea în formă continuată a infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat.

 

Motivarea simplistă pe practica neunitară ne demonstrează necunoașterea Legii nr.255/2004 (intrată în vigoare la data de 26 iunie 2004) care a modificat Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, la articolul 82, conform căruia se prevedea că persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative sau care au fost înființate în baza unor hotărâri judecătorești să desfăsoare activități de consultanță, de reprezentare sau de asistență juridică, în orice domenii își încetează de drept activitatea și, de asemenea, cu aceeași dată, încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional (hotărâri judecătorești) prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică în mod contrar dispozițiilor din Legea nr.51/1995. Încălcând interdicția intrată în vigoare în iunie 2004, trebuia reținut, în legatură cu practicarea profesiei de avocat că, potrivit aceluiași articol: „continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale".

 

Mai mult decât atât la data de 01.02.2014 au intrat în vigoare modificările Legii nr.51/1995 introduse prin Legea nr.187/2012, care prevede la art.60 alin.6 că folosirea fără drept a denumirilor de Barou, Uniune Națională a Barourilor din Romania, U.N.B.R, ș.a.m.d. constituie infracțiune.
Șirul interdicțiilor continuă prin Legea nr.22/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociații și fundații-publicată în M.O. 188/17.03.2014, care la art.7 alin3^3-3^5 interzice că „denumirea asociației să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumiri ale oricărei structuri profesionale constituite în baza legii și care funcționează în acord cu aceasta, cum ar fi Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din Romania".

 

Autorizarea generică ce i-a fost dată din greșeală de instanța de judecată, cu ocazia înființării asociațiilor lui Pompiliu Bota în sensul de înființare barouri... nu poate echivala în niciun caz cu autorizarea dreptului de a înființa cabinete de avocatură și nici cu autorizarea dreptului de a desfașura activități specifice profesiei de avocat. Chiar și prin absurd, dacă ar fi să acceptăm o concluzie contrară, barourile au fost infiintate de inculpat inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr.255/2004, iar după această dată continuarea practicării activităților specifice profesiei de avocat în cadrul acestor baroruri a devenit infracțiune.

 

Este incredibil cum organul de urmărire penală ignoră în totalitate existența atâtor hotărâri de condamnare, e drept din alte regiuni ale țării și cum dezavuează chiar alte ordonanțe putând vorbi de practică neunitară chiar la nivelul Parchetelor de pe langă același Tribunal cu privire chiar la același învinuit. Dacă în Ordonanța din 07.03.2013 dispusă în dosarul nr.1140/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, se consideră că Gioancă Bobby comite cu intenție infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii și i se aplică o sancțiune cu caracter administrativ, același Gioancă Bobby câteva luni mai tarziu iși face publicitate de avocat pe internet - și primește bonus o soluție de clasare în data de 04.03.2014, considerându-se că nu mai săvârșește nicio faptă. De aici tragem concluzia că interpretarea trăsăturilor esențiale ale infracțiunii în situații identice depind de magistratul procuror care instrumentează cazul și atunci nu ne rămâne altceva de făcut decât să promovăm o avalanșă de plângeri în speranța că una va nimeri la un magistrat procuror a cărui optică ne este favorabilă.

 

Solicităm, deci, pe această cale, alinierea practicii judiciare și nu ne dorim ca salvarea de la răspundere penală să devină o constantă pentru justiția doljeană, întrucat Baroul Dolj cu greu gasește o explicație plauzibilă de dat membrilor săi consternați și nici populației indignate care vine să se plângă după ce este înșelată de acești escroci.

 

Trebuie să aveți în vedere și obstinaţia de care a dat dovadă învinuitul Gioancă Bobby în nesocotirea legii şi continuarea actelor materiale ce întrunesc, fiecare în parte, conţinutul infracțiunii reclamate, chiar şi în cursul acestui proces penal, pseudo avocatul racoleaza justițiabili din circumscripția Judecătoriei Calafat.

 

Ce trebuie să mai facă acești indivizi pentru a face Parchetul sa reacționeze și să-i pedepsească? Să înființeze oare corpuri de procurori particulari, vânători de recompense judiciare, instanțe cu răspundere limitată? În acest caz, inițiativa onorabilului Nicola Marius de a propovădui justiție privată apare drept mesianică.

 

Mergând pe acest raționament, dacă autoritățile statului dau dovada de o indulgență excesivă și nejustificată, se va menține climatul de insecuritate socială și se va ajunge poate la promovarea unor forme de justiție privată, Tribunale particulare și, de ce nu, justițiari pe cont propriu. Tocmai pentru a preîntampina aceste anomalii, ne vedem nevoiți să sesizăm Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public, Institutul Național al Magistraturii , Ministerul Justiției pentru a ne lămuri odata pentru totdeauna cum e cu practica neunitară și neunanimă la nivelul parchetelor și instanțelor din județul Dolj, instanțe și parchete cunoscute la nivel național mai degrabă pentru soluțiile contradictorii decât pentru vreo inițiere de practică judiciară.

 

Dar noi mai sperăm...

 

Avocat Bercea Adrian Cristian,
Baroul Dolj