Noutati / Stiri

26 Iunie 2014

OFICIILE, ETERNUL SUSPIN

Ca urmare a colectivizării sistemului de oficii și ultimelor modificări ale codurilor penale ce reduc drastic cazurile de asistență obligatorie, viața „oficianților" - coloana vertebrală a sistemului judiciar din cel mai lipsit de perspectivă dintre orașele mari ale patriei noastre, a devenit tot mai grea.

Prin urmare trebuie să îndrăznim să solicităm majorări și să nu mai permitem reduceri nejustificate de onorarii, astfel încât în lipsa unor reglementări de bun simt, să facem această formă de manifestare a onorabilei noastre profesii, din nou profitabilă.

În cele ce urmează, am să redau o situație care s-a finalizat bine, cu admiterea căii de atac promovate doar pentru drepturile apărătorului și majorarea onorariului din oficiu.

La solicitarea instanței, pentru a se evita tergiversarea soluționării dosarului din cauza lipsei de procedură cu părțile vătămate și civile amintite, am fost desemnat avocat din oficiu în baza delegațiilor emise de Baroul Dolj pentru a asigura asistența juridică a acestora.

Respectând prevederile Protocolului nr. 113928/2008 UNBR-Ministerul Justiției, în ceea ce mă privește, s-a stabilit onorariu în cuantum de 150 lei pentru fiecare din cele 16 părți apărate, în total 2400 lei.

Prin hotărârea apelată, instanța de fond a dispus în baza art.274 alin 3 C.pr.civ reducerea onorariilor apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru părţile vătămate şi civile la câte 500 lei pentru fiecare dintre apărători.

Onorariul a fost stabilit conform Protocolului privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală care prevede la art. 2 lit.e) 150 lei pentru asistența juridică gratuită acordată, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, părții vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente. Acest onorariu se acordă pentru fiecare parte vătamată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, în cazul în care una sau mai multe persoane au calitatea de parte vătamată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente.

Din interpretarea textului se deduce evident că nu este acordat onorariu mai mare pentru fiecare parte în cauzele cu mai multe părți civile, (spre deosebire de cazurile în care sunt mai mulți inculpați iar onorariul este progresiv), dar că se acordă pentru fiecare parte vatamată sau parte civila, iar din soluția pronunțată la instanța de fond am dedus că mi s-a acordat onorariul pentru trei părți civile și un sfert dintr-o a patra.

Sub acest aspect am considerat că hotărarea este nelegală și netemeinică, întrucât nu a ținut seama de dispozițiile art. 5 din Hotărârea de Guvern nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 159 din Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005, și de prevederile art. 26 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr.51/1995 actualizata la 01.10.201 prevede:

Art. 82. - (1) „Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.

(2) Prin actul de incuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.

(3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul intocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, in funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial."

Art. 85. - (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, in condiţiile legii.

(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, fiecare barou îşi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea procentului de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul indreptăţit.

(4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată in oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1).

Fondurile destinate asistenței judiciare sunt asigurate potrivit art. 26, alin.(1), lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare. În acest sens, o cota de 75% din sumele provenind din impozitele încasate din onorariile avocaților, ale notarilor publici și ale executorilor judecătoresti, se constituie venituri la bugetul de stat și se cuprinde distinct în bugetele de venituri și cheltuieli ale Consiliului Superior al Magistraturii, ale Ministerului Justiției, ale Înaltei Curți de Casatie și Justiție și ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție. Din aceasta cotă, procentul de 70% este cuprins în bugetul de venituri și cheltuieli ale Ministerului Justiției din care 50% este folosită pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență judiciara.

Observăm că legea coroborată cu Protocolul nu instituie o limită maximă a onorariilor și nici nu interzice majorarea lor, dar face referire doar la menținere si majorare, nu și la reducere în cazul în care dosarul a fost soluționat cu apărător desemnat din oficiu.

Dispozițiile art.274 alin. 2, 3 C.proc civ, fac trimitere la „micșorarea onorariilor avocaților potrivit cu cele prevazute în tabloul onorariilor minimale„ or într-un dosar de natură penala i se stabilește onorariul din oficiu avocatului conform textelor de lege expuse, lucru care s-a și întâmplat în dosarul de față în care s-a stabilit minimul posibil, câte 150 lei/parte. Oricum, din cate stiu nu mai există un tablou de onorarii minmale, în sensul legii.

În  cauză, atât eu cât și colegii mei am depus toate diligențele instituite de lege pentru apărarea  părților  la nu mai puțin de 27 termene iar amânarea judecării dosarului  nu mi se poate imputa mie niciodată.

În condițiile în care banii pe oficii sunt puțini, impozabili și se virează cu întârziere, prezentarea avocatului la mai mult de 5-6 termene devine extrem de puțin oneroasă, chiar paguboasă.

Astfel, din onorariul acordat de instanță în cuantum de 500 lei, eu ca apărător desemnat din oficiu va trebui sa plătesc: 16% impozit pe venit, 5,5% Casa Asigurări Sănătate, 10% Casa Asigurări Avocați,7% cote Barou și UNBR (350 lei împărtit la 10 delegații în cuantum de 100 lei fiecare, cât permite plafonul maxim de oficii = 35 lei/dosar), 1% funcționare Serviciul Asistență Juridică, 1% cursuri INPPA cam 2 ore de curs x 25 lei/luna= 50 lei împărțit la 10 dosare = 5 lei /dosar), 0,5% asigurare obligatorie malpraxis, 1% fond Solidaritatea instituit de curând de UNBR, 2% taxe și comisioane bancare întrucât banii pe oficii se virează obligatoriu pe card pentru a putea fi urmariți de Fisc, în total 44% rețineri, deci 220 lei.

În afară de aceste rețineri automate mai sunt și  cheltuieli nedeductibile, astfel că fiecare termen de judecată al unui proces costă avocatul din oficiu 5-10 lei  x 27 termene = 270 lei.

Adunand cele doua sume 220 lei  banii guvernului cu 270 lei banii scosi din buzunar de avocat care se prezintă sau își asigură substituirea (lucru care înseamnă întoarcerea serviciului camaradului avocat cândva presupunând aceleași costuri) la 27 termene = 490 lei pierduți din 500 lei pe hartie, de unde rezultă că am facut voluntariat și ar trebui să fiu norocos că nu aduc bani de acasă pentru înfaptuirea justiției.

Ca urmare consider că este imperios necesară adoptarea unor onorarii, daca nu europene măcar rezonabile, întrucât cele acuale sunt derizorii și în multe situații, precum cea expusa mai sus, nu acoperă nici cheltuielile necesare desfașurării în bune condițiuni a onorabilei profesii.

 

Avocat Adrian Bercea

Baroul Dolj