Noutati / Stiri

18 Iulie 2014

Tot despre procedura regularizării cererilor de chemare în judecată

 

Recent, președintele CSM, domnul judecător Adrian Bordea, a acordat un interviu agenției AGERPRESS a cărui concluzie este aceea că "justiția suferă de o subfinanțare cronică; nu poți fi independent cu o dependență financiară".

 

Las la o parte această concluzie care nu face decât să îmi întărească o convingere mai veche a mea, aceea că în societatea românească fiecare se crede Dumnezeu și că ceea ce face el este cel mai important lucru de pe Pământ. Interviul face o analiză a situației puterii judecătorești în contextul intrării în vigoare a noilor coduri. Din nefericire, din interviu nu reiese în nici un fel care a fost impactul intrării în vigoare a acestor coduri asupra celui pentru care au fost ele redactate: Cetățeanul (Cred că suntem cu toții de acord că opera de legiferare este adresată justițiabilului, în virturea unui drept fundamental - accesul liber la justiție - Art. 21 din Constituția României  -  Accesul liber la justiţie  - (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. (3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. (4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.).

 

Dar mă voi rezuma doar la volumul de activitate al instanțelor de judecată. Din cuprinsul interviului rezultă câteva procente (nu am înțeles ce înseamnă "per total s-a resimțit 8%" !) de unde rezultă că scopul adoptării Ncpc a fost acela de a degreva instanțele de judecată, adică de a le lipsi de obiectul activității lor: judecarea cauzelor, indiferent de prețul plătit de justițiabil.

 

Mă așteptam să văd o referire la modul de aplicare al articolului 200 din noul Cod de Procedură Civilă cu trimitele la aplicarea art. 194 și 196 din același cod. Mai pe înțelesul tuturor, modul în care instanțele de judecată au înțeles să sancționeze cu anularea cererii de chemare în judecată neîndeplinirea de către cererea de chemare în judecată a condițiilor statuate de art. 196 din Codul de Procedură Civilă (probabil că cei care citesc știu la ce mă refer).

 

Pentru că din interviu nu rezultă de ce s-a redus numărul de cauze în materie civilă, voi încerca să explic în ce constă una din "binefacerile" noului Cod de Procedură Civilă. Pentru un răspuns pe înțelesul tuturor era nevoie însă de o statistică pe care CSM refuză să o facă publică, o statistică referitoare la numărul de acțiuni înregistrate la instanțele de judecată, după intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă, numărul de acțiuni anulate, numărul de cereri de reexaminare admise, care sunt cauzele care au dus la anularea cererilor de chemare în judecată, dacă aceste cauze exced motivelor prevăzute de art.196 Ncpc. Pentru că nu am avut o asemenea statistică la nivel național, dar sunt convins că CSM o are, am să redau statistica oficială a Judecătoriei Craiova care privește acțiunile înregistrate în perioada 15 februarie - 31 decembrie 2013.

 

Din totalul de 33508 acțiuni înregistrate la Judecătoria Craiova în perioada 13.02.2013 - 31.12.2013 au fost anulate 3552 de acțiuni, ceea ce înseamnă un procent de 10,60%. Dintre acestea au fost admise în urma cererilor de reexaminare un număr de 159 de acțiuni (4,47%).

 

Într-o asemenea situație se pune problema dacă printre cei 10% a căror cerere de chemare în judecată a fost anulată se află și un singur justițiabil a cărui cerere de chemare în judecată a fost anulată pe alt motiv decât cele prevăzute în art. 196 (de exemplu, absența din cerere de chemare în judecată a CNPului pârâtului !) înseamnă că avem în primul rând o problemă de legiferare și apoi o problemă de aplicare a legii, pentru că s-ar putea ca acel cetățean să fi pierdul dreptul la acțiune.  Personal cred că într-un sistem de drept care se vrea modern și o justiție care se chinuie să scape de MCV, obligația tuturor este să ocrotim acest drept fundamental pe care îl are fiecare cetățean de a apela, atunci când îi este încălcat un drept, la sistemul judiciar.

 

Sentimentul pe care îl am este acela că refuzăm să privim realitatea și în felul acesta nu vom găsi nici răspunsuri la probleme pe care le-au ridicat aplicarea procedurii regularizării cererii de chemare în judecată. Probabil că o statistică la nivel de țară ar fi fost edificatoare pentru ca legiuitorul să îndrepte răul pe care l-a făcut prin adoptarea unei asemenea proceduri.

 

Din păcate, pe lângă această procedură de regularizare care atrage, potrivit statisticii arătate mai înainte, anularea în fiecare Zi a zeci de cereri de chemare în judecată, de parcă nu ar fi fost suficient, pentru a-l îndepărta pe cetățean de actul de justiție, taxele judiciare de timbru au primit o nouă reglementare prin OUG 80/2013. Numai un exemplu am să dau, care confirmă că accesul la justiție devine un deziderat greu de atins de cetățean, referindu-mă la partajul judiciar în care taxa de timbru ajunge până la 5% din valoarea masei de împărțit. Din nefericire, legiuitorul nu și-a dat seama că prin creșterea taxelor judiciare de timbru a fost afectat și bugetul local pentru că 55% din valoarea acestor taxe se ducea acolo.

 

Nu insist pe aceste două reglementări, care au îndepărtat actul de justiție de cetățean, pentru că sunt lucruri cunoscute dar nerecunoscute. Insist însă pe faptul că din interviu nu rezultă decât un deziderat: cauze cât mai puține indiferent cum ! și acest lucru mă întristează pentru că treaba instanțelor de judecată, a magistraților este aceea de a judeca și nu de a găsi metode alternative pentru soluționarea litigiilor. Acest lucru ține de politica pe care fiecare guvern este obligat să o facă cu privire la puterea judecătorească, ține de viziunea avută în vedere când se legiferează și ține mai presus de toate de vocația pe care o ai în profesia ta.

 

Cele două chestiuni punctate nu sunt determinate, în ultimă instanță, de o subfinanțare cronică sau chiar acută !

 

Convingerea mea este că reglementările, mai ales într-o perioadă în care România încearcă să intre de facto în rândul statelor civilizate, trebuie să țină cont, în primul rând, de cel căruia i se adresează: și acesta nu este nici magistratul, nici avocatul, ci cel care prin contribuțiile lui susține întreaga societate - Cetățeanul.

 

Avocat Ion Turculeanu

Decanul Baroului Dolj