Noutati / Stiri

08 Ianuarie 2016

Evoluția legislativă în materie fiscală. Clarificări așteptate de avocați în proiectul normelor metodologice

Sursa: unbr.ro

 

Evoluția legislativă în materie fiscală a fost și rămâne una dintre principalele provocări la adresa profesiei de avocat în 2015. Până la intrarea în vigoare a noilor coduri, fiscal și de procedură fiscală, Uniunea Națională a Barourilor din România a lansat numeroase apeluri către autoritățile publice pentru eliminarea unor dispoziții din proiectele acestor acte normative, care încălcau principiul independenței profesiei de avocat precum și principiul secretului profesional.

 

În final, o bună parte din aceste dispoziții au fost înlăturate sau amendate.

 

Astfel, în Legea nr. 187 din 2 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal  a fost definită noțiunea de activitate independentă, spre deosebire de reglementarea anterioară în care activitatea independentă era prevăzută ca excepție de la cea dependentă - „alta decât o activitate dependentă", ceea ce facea mult mai ambiguă interpretarea.

 

De asemenea,  au fost instituite criterii noi pentru calificarea ca independente a activităților desfășurate de profesiile libere, persoanele fizice autorizate și cele care obțin venituri din drepturi de autor. Aceleași criterii sunt prevăzute și în Noul Cod Fiscal.

 

Potrivit noilor reglementări, "activitate independentă" este "orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

 

4.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;

 

4.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

 

4.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea;

 

4.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfăşoară;

 

4.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

 

4.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

 

4.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile legii."

 

Chiar și în aceste condiții, subzistă unele neclarități cu privire la interpretarea acestor criterii datorită insuficientei corelări cu legislația specifică profesiei de avocat. De exemplu, ce înseamnă "riscuri inerente activității", care pentru calificarea unei activități ca fiind independente, trebuie  asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea ? Sau cum va vedea autoritatea fiscal criteriul potrivit căruia "persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi".

 

La data de 30 decembrie 2015, Guvernul a aprobat Proiectul privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care aduce o serie de precizări la neclaritățile legii semnalate de UNBR.

 

În ceea ce privește activitatea independentă, conform proiectului normelor metodologice, se precizează că  "În aplicarea prevederilor art. 7 pct. 3 din Codul fiscal se are în vedere ca raportul juridic încheiat între părți să conțină, în mod obligatoriu, clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile și obligațiile părților astfel încât să nu rezulte existența unei relații de subordonare ci libertatea persoanei fizice de a dispune în ceea ce privește desfășurarea activității. La încadrarea unei activități ca activitate independentă, părțile vor avea în vedere ca raportul juridic încheiat să reflecte conținutul economic real al tranzacției/activității.

 

Criteriul privind libertatea persoanei de a alege locul, modul de desfăşurare a activităţii, precum şi programul de lucru este îndeplinit atunci când cele trei componente ale sale sunt îndeplinite cumulativ. În raportul juridic părțile pot conveni asupra datei, locului și programului de lucru în funcție de specificul activității și de celelalte activități pe care prestatorul le desfășoară.

 

Persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea chiar și pentru un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfășurarea activității. În desfășurarea activității persoana fizică utilizează cu prepoderență bunurile din patrimoniul afacerii.

 

Riscurile asumate de prestator pot fi de natură profesională și economică, cum ar fi: incapacitatea de adaptare la timp şi cu cele mai mici costuri la variaţiile mediului economico-social, variabilitatea rezultatului economic, deteriorarea situației financiare, în funcție de specificul activității.

 

Prin urmare, proiectul normelor metodologice aduce anumite clarificări necesare, însă acestea vor putea fi validate doar de practică. Pe de altă parte, rămân anumite incertitudini deoarece o astfel de recalificare în activități dependente va deveni problematică în practică, activitățile libere fiind incompatibile, în esența lor, cu activitățile dependente și exclud aplicarea, pentru avocați, a unui regim juridic reglementat de Codul Muncii.

 

În ceea ce privește procedurile legislative de adoptare a noului cod de procedură fiscală, în forma inițială a proiectului, avocații erau obligați să raporteze zilnic organului fiscal operațiunile în lei sau în valută despre care au luat cunoștință cu ocazia desfășurării activității, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 5.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni ce par a avea o legătură între ele.

 

Urmare a demersurilor întreprinse de UNBR, aceste dispoziții au fost eliminate din proiect. S-a demonstrat că astfel de prevederi sunt contrare principiilor europene ale profesiei de avocat, prin încălcarea gravă a secretului profesional. S-a arătat că aceste dispoziții excedează chiar și sfera informațiilor pe care avocații sunt obligați să le raporteze Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, potrivit procedurii prevăzute în Protocolul încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Oficiu cu privire la schimbul reciproc de date și informații în vederea stabilirii procedurii aplicării de către avocați a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor precum și pentru instituirea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare .

 

Potrivit apelului UNBR către autoritățile statului, Corpul profesional al avocaților nu acceptă să raporteze zilnic informații organelor fiscale, în formatul, cu conținutul și detaliile pe care le va stabili Președintele ANAF, prin norme infraparlamentare, pe baza unei norme de atribuire de competență într-un domeniu ce vizează activități care țin de domeniul vieții private a clienților ori de secretul comercial alafacerilor, cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale specifice privind secretul profesional.

 

A se vedea:

SCRISOAREA DESCHISĂ a Uniunii Naţionale a Barourilor din România („UNBR") referitor la proiectele de acte normative în domeniul fiscal, care încalcă principul independenței profesiei de avocat, adresată adresată Primului-Ministru al Romaniei, domnul Victor-Viorel Ponta, Ministrului Finantelor Publice, domnul Eugen Orlando Teodorovici, domnului deputat Viorel Ştefan,  preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, domnului notar Liviu-Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor

 

MEMORIUL prin care U.N.B.R. argumentează solicitarea expresă ca în procedura de adoptare a Proiectului Codului Fiscal să se prevadă expres că activitatea pe care avocații o desfășoară în modalitățile de exercitare a profesiei reglementate de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și Statutul Profesiei de avocat nu poate fi tratată ca „activitate dependentă" în sensul art. 7 pct. 1 din Proiectul Codului Fiscal în forma adoptată de Senat.

 

Guvernul a decis să renunțe la reconsiderarea activităților independente în activități dependente

 

Noile criterii de calificare a activităților independente

 

Apelul U.N.B.R. privitor la protejarea secretului profesional al avocatului prin înlăturarea obligației de a raporta zilnic operațiunile de plată mai mari de 5.000 Euro, potrivit proiectul Codului de procedură fiscală, aprobat de Guvern în ședința din 25.03.2015, aflat în procedură parlamentară la Senat.

 

Proiectul codului de procedură fiscală: Avocații sunt exceptați de la obligația furnizării de "informații" organelor fiscale, însă sunt obligați să raporteze zilnic, către ANAF,  tranzacțiile clienților de peste 5000 de euro.