Noutati / Stiri

08 Ianuarie 2016

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, adoptat de Senat

Sursa unbr.ro

 

La data de 29.06.2015, Senatul a adoptat Proiectul de lege privind modificarea și completarea legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. La ora actuală, priectul se află la Camera Deputaților, așteptând să intre în dezbateri în prima sesiune parlamentară din 2016.

 

Principalele modificări se referă la protejarea secretului profesional și a confidențialității comunicărilor avocat client, ca principiu fundamental al profesiei și ca garanție a drepturilor fundamentale la apărare și la un proces echitabil. Proiectul de lege tinde să apere  atât avocatul, cât și justițiabilul, de presiunile nejustificate legal, în vederea obținerii de probe.

 

În acest sens, au fost indroduse dispoziții noi, care prevăd în mod expres că sunt interzise perchezițiile la sediul avocatului și confiscarea de documente, indiferent de suportul pe care se află. Însă, aceste dispoziții nu se aplică în condițiile în care avocatul însuși este suspectat, potrivit unor indicii temeinice,  că a comis fapte penale.

 

Proiectul a avut în vedere recentele decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care condamnă confiscările engrosiste de documente și calculatoare de la birourile sau societățile de avocatură, în condițiile în care acestea nu au legătură cu o cauză în care avocatul este suspectat pentru săvârșirea unei fapte penale și când perchezițiile și confiscările sunt disproporționate în raport cu obiectivul urmărit. (Cauzele Vinci contra Franței și  Yuditskaya contra Rusia)

 

Redăm, în continuare, reglementările în vigoare ale Legii 51/1995 referitoare la percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de înscrisuri și bunuri, precum și completările la aceste dispoziții propuse prin Proiectul de lege privind modificarea și completarea legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat:

 

Reglementările în vigoare:

 

Art. 35, alin (1): Pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul sau sunt inviolabile. Percheziționarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau ridicarea de înscrisuri și bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condițiile legii. (2) Nu vor putea fi ascultate și înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului și nici nu va putea fi interceptată și înregistrată corespondența sa cu caracter profesional, decât în condițiile și cu procedura prevazute de lege.

 

Propunerile de completare, adoptate de Senatul României:

 

După alin. 1 al art. 35 se introduc două noi alineate, alin. 11 - 12 cu următorul cuprins:

 

(11) Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri, a sechestrării sau a confiscării:

 

1. comunicările scrise între avocat și clientul său, autorizat legal să refuze oferirea de declarații,

 

2. consemnările efectuate cu privire la comunicările încredințate de către client sau cu privire la alte împrejurări la care se referă dreptul de a refuza depunerea de mărturie,

 

3. alte bunuri cu privire la care se aplică dreptul de a refuza depunerea de mărturie.

 

Nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, de imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află în posesia avocatului.

 

Restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care probe sau indicii  temeinice justifică suspiciunea că avocatul ar fi implicat în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală ori dacă avocatul este implicat în favorizarea infractorului, obstrucționarea justiției sau într-o tăinuire sau dacă este vorba despre bunuri rezultate în urma săvârșirii unei infracțiuni, care au fost utilizate sau destinate săvârșirii unei infracțiuni sau care provin dintr-o infracțiune.

 

Restricțiile privind măsura confiscării nu sunt aplicabile în situația în care avocatul contribuie la disimularea provenienței bunurilor obținute ilegal, dacă avocatul ascunde un bun provenit dintr-o infracțiune, disimulează proveniența acestuia sau obstrucționează ori periclitează identificarea provenienței, identificarea, confiscarea, ridicarea sau punerea sub sechestru a unui astfel de bun.

 

(12) Percheziția sediului profesional al avocatului sau a domiciliului acestuia este condiționată de existența unui mandat de percheziție emis de judecător. Decanul baroului local (sau reprezentantul acestuia) trebuie să fie prezent pe parcursul întregii proceduri de percheziție derulate la sediul profesional al avocatului.

 

Totodată, având în vedere că noile coduri - penal și de procedură penală - au reconfigurat procesul penal și au acordat un rol mai mare avocatului, s-a impus completarea art. 40, în sensul asigurării garanțiilor că acest rol este exercitat în conformitate cu legea, precizându-se limitele legale ale exercitării profesiei. La articolul 40, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alin.(2)- (5), cu următorul cuprins:

 

,,(2) Avocatul este obligat să depună toată diligenţa pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale clienţilor şi să uzeze de mijloacele prevăzute de lege, pe care le consideră favorabile acestora.

 

(3) Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea unui client în realizarea de către acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni.

 

(4) Avocatul este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului în cazul în care acţiunile şi scopurile acestuia, aparent legale la începutul asistenţei şi/sau a reprezentării se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infracţionale.

 

(5) Folosirea în scopuri ilegale de către client a opiniei şi sfatului avocatului, date clientului în această calitate, fără cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sa juridică sau care a dat sfatul respectiv, nu atrage răspunderea avocatului. "

 

În condițiile în care codul penal incriminează faptele de corupție și de serviciu comise de funcționari publici sau de alte persoane decât funcționarii publici, au fost necesare precizări  privind situațiile în care se poate atrage răspunderea penală a avocatului prin raportare la înțelesul noțiunii de funcționar public în legea penală. Potrivit proiectului (art. 39), "În exercitarea profesiei, avocaţii sunt parteneri indispensabili ai justiţiei, ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarilor publici sau persoanelor prevăzute de art.308 Cod penal, cu excepţia situaţiilor în care atestă identitatea părţilor, a conţinutului sau datei unui act".

 

În scopul asigurării garanțiilor aferente respectării principiului fundamental al independenței avocatului, proiectul introduce un articol nou (141),  interzice avocatului să fie lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii. Avocatul este obligat să depună la barou o declaraţie pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu este lucrător operativ, inclusiv acoperit, informator sau colaborator al serviciilor de informaţii.

 

Alte modificări au fost operate ca urmare a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR). Astfel, ca urmare a Deciziei CCR nr. 297 din 22 mai 2014, prin care prevederile art. 25, alin. 2 au fost declarate neconstituționale, acest articol a fost modificat în sensul că în cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, renunțându-se la teza potrivit căreia această stare de incompatibilitate trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei.

 

De asemenea, prin decizia CCR nr. 1519/2011, dispozițiile art. 21, alin 1 au fost declarate neconstituționale, instanța motivând că interzicerea dreptului avocaților de a pleda la instanțele și parchetele la care soțul, rudele sau afinii săi funcționează ca judecători, respectiv procurori nu își găsește justificare rezonabilă în raport cu interesul apărat, atâta vreme cât menținerea prezumției de imparțialitate a instanței este asigurată de dispozițiile corespunzătoare din codurile de procedură civilă și penală. În scopul asigurării conformității cu decizia Curții Constituționale, proiectul prevede abrogarea art 21.

 

Întrucât Noul Cod Civil introduce noțiunea de patrimoniu de afectațiune și regimul acesteia, instituție ce interferează direct cu profesia de avocat, s-a impus adoptarea unor dispoziții exprese în acest sens în LEgea nr. 51/1995. Astfel, la articolul 5, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alin.(1O), cu următorul cuprins: ,,(1O) La constituirea formelor de exercitare a profesiei şi ulterior, avocaţii au dreptul să stabilească patrimoniul afectat exercitării profesiei, în condiţiile legii, cu procedura reglementată pentru constituirea Registrului electronic al evidenţei patrimoniului de afectaţiune al avocaţilor, în condiţiile stabilite de Consiliul U.N.B.R. prin Regulamentul de organizare şi funcţionare. Înscrierea efectuată în registru are efecte de opozabilitate faţă de terţi, în condiţiile prevăzute de lege."

 

A se vedea:

 

LEGEA privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, adoptată de Senat în şedinţa din 29 iunie 2015

 

Precizări referitoare la Proiectul de lege privind modificarea şi completarea legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

 

CEDO condamnă confiscarea nediferențiată de documente care conțin corespondența confidențiala avocat client, în cadrul unei inspecții derulate de Departamentul pt concurența la sediul a două societăți comerciale.

 

CEDO: Contract fictiv semnat de un avocat din cadrul societății de avocatură, în numele firmei. Percheziții la sediul firmei de avocați și sechestrarea computerelor tuturor avocaților din societate. Secret profesional. Încălcarea art. 8 din Convenție referitor la respectarea vieții private și a secretului corespondenței.